vineri, aprilie 29, 2011

Sustine Turismul Romanesc!




» Putini oameni mai sunt azi in viata dintre cei care au lucrat la Transfagarasan, cel mai inalt drum din Europa, inaugurat cu 34 de ani in urma. Am descoperit in comuna Arefu din judetul Arges doi fosti santieristi care au lucrat la "soseaua din nori".

» Comuna Arefu si-a dublat populatia la inceputul anilor ‘70, dupa ce aici au venit muncitori din toata tara, care au ridicat barajul Vidraru si au amenajat drumul de peste munti.

» Mergeau pe jos kilometri intregi, pe carari de munte, pana la santier, vara pe arsita, iarna prin nameti. Azi, fostii santieristi traiesc din pensii modeste, de cateva sute de lei.

"N-am mai fost pe transfagarasan de 22 de ani", zice Ion Raducanu, care are 89 de ani si abia a venit, in baston, pana la libraria comunala. Acolo le-am dat intalnire fostilor santieristi care au lucrat la "drumul din nori", cel "aruncat" peste crestele Fagarasului, pana la o altitudine de 2.042 de metri. Am ajuns in comuna Arefu din judetul Arges dupa ce un localnic, profesorul de istorie Cezar Badescu, ne-a spus ca aici mai traiesc cativa dintre cei care, cu peste 30 de ani in urma, s-au catarat pe stanci si au croit cea mai inalta si mai spectaculoasa sosea din Europa.

Furnicarul de la Arefu
Arefu devenise, la inceputul anilor ‘70, un adevarat furnicar, pentru ca de aici, de la baza muntelui, urma sa inceapa drumul de peste 90 de kilometri, calea serpuind peste masivul de piatra, pana in Transilvania, in comuna Cartisoara. Daca pana la deschiderea santierului comuna avea cel mult 3.000 de locuitori, dupa inceperea lucrarilor aproape ca isi dublase numarul sufletelor, conform datelor oficiale existente la 1 iulie 1970. Au venit oameni din toata tara in aceste locuri, atrasi de promisiunile unui salariu exceptional la vremea aceea, de 6.000 de lei pe luna.

Dupa 34 de ani...
Transfagarasanul a fost inaugurat in ziua de 20 septembrie 1974. Dupa acel moment, o parte din santieristi au plecat spre alte obiective industriale aflate in constructie, dar multi s-au stabilit aici, in Arefu, unde si-au intemeiat o familie. Au trecut 34 de ani de atunci, iar profesorul Badescu ne-a spus acum sa ne grabim daca vrem sa-i intalnim pe fostii muncitori, pentru ca firul vietii multora s-a rupt de-a lungul timpului si doar cativa au mai ramas azi, sa povesteasca unde si-au lasat tineretea...

Si-a lasat un ochi pe santier
Doi batrani au venit la intalnirea de la librarie. "Doi am mai gasit", ne-a explicat dascalul. La asa eveniment se cuvenea ca totul sa fie "tais", astfel ca Ion Raducanu a venit imbracat in costum national, dar si cu medalia "Barbatie si credinta" pe care si-a pus-o in piept, ca semn al actelor sale de eroism din al doilea razboi mondial. La scurt timp, a sosit si al doilea invitat, Gheorghe Tanase, de 74 de ani, care nu mai vede decat cu un ochi. A fost la un pas sa-si piarda complet vederea acolo sus, pe santier, din cauza scanteilor de la sudura electrica ce i-au cotropit fata.

Povesti din trecut
Doi oameni, doua destine, pentru ca Ion e nascut aici, pe cand Gheorghe a venit de la Targoviste. Dialogul s-a legat greu. Nu doream decat sa auzim povesti din trecut. Batranii au cazut pe ganduri, oftand. Culmea e ca ei, cei care au lucrat la santier, n-au mai vizitat Transfagarasanul de peste 20 de ani, desi drumul porneste din comuna lor. A fost primul lucru pe care ni l-au spus. "N-am mai putut, taica, sa ma duc acolo. Nu ma mai ajuta picioarele", zice nea Ion, la care colegul sau da din cap, aprobator, spunand ca "".

42 de kilometri de galerii
"Multi au murit acolo", incepe Ion Raducanu sa povesteasca, el, care a lucrat ca dulgher nu numai la drumul propriu-zis, ci si mai inainte, la barajul Vidraru. Au fost mai intai incatusati Muntii Pleasa si Vidraru, intre care s-a ridicat zidul de beton ce tine in spatele sau al cincilea lac de acumulare al Europei ca volum de apa, insemnand 465 de milioane de metri cubi de apa. Constructia barajului a durat aproape sase ani, totul fiind gata in 1966. Omul nostru a mers multi kilometri pe sub pamant. Facea armaturi, punea stalpi, batea cuie, pregatea formele in care mai apoi se turna betonul, astfel incat galeriile din adancuri sa prinda contur. "Au fost sapate galerii de 42 de kilometri in total. Erau facute pentru captarea apelor", auzim de la fostul muncitor, care isi aminteste ca 400.000 de metri cubi de beton s-au turnat doar pentru aceste tuneluri, dupa ce, in prealabil, a fost excavat un milion de metri cubi de roca, ca sa se faca loc "cararilor" de sub munti.

Agatat de munte
Oamenii veniti din toata tara se prezentau la centrul de angajari din comuna Corbeni, in apropiere de Arefu. Asa a facut si Gheorghe Tanase, targovisteanul, care isi aminteste ca erau cozi nesfarsite in fata birourilor unde se intocmeau actele de munca. "Am venit aici cu alti trei prieteni", isi aminteste barbatul de anul 1961, cand a pus prima oara piciorul in aceste locuri. A devenit terasier. Asta insemna ca trebuia sa amenajeze terasamentul pentru viitoarea sosea. A lucrat la mai multe drumuri secundare din Arges pana cand a inceput marea incercare, cea a Transfagarasanului. A invatat sa "imbrace" muntii cu plase metalice si ziduri de sprijin, astfel incat sa nu mai existe pericolul caderii pietrelor. "Eram legati de sus, din varful muntelui, cu franghii. Faceam gauri in stanca si montam plasele. Nu era zi in care sa nu cada un om. Se ducea in hau, nu mai era scapare", se incrunta nea Gheorghe la gandul acelor zile.

Pericol de avalansa
Cel mai rau era iarna, pentru ca atunci pericolul avalanselor te pandea la tot pasul. Dar santierul nu tinea cont de conditiile meteorologice, se muncea fara oprire. Alt pericol te pandea cand muntii erau "sculptati" cu explozibil. Pentru asta s-au folosit, in total, 6.520 de tone de dinamita. De-a lungul intregului drum s-au turnat 290.000 de metri cubi de beton pentru zidurile de sprijin. soseaua trece peste 830 de podete si 27 de viaducte. "M-am invatat cu muntele, chiar daca eu nu eram om de munte", incearca sa zambeasca cel din fata mea, in ciuda faptului ca pe obrajii sai cutele adanci par sa "incatuseze" orice bucurie. A iesit la pensie in 1973, cu gradul al doilea de invalididate, in urma accidentului care l-a lasat fara ochiul stang. Nu s-a intors la Targoviste, ci a ramas aici, unde si-a ridicat o gospodarie, s-a insurat si a facut sapte copii.

Pe munte, zi si noapte
Fostii santieristi se mira cand aud ca noi am facut cu masina aproape 50 de kilometri de pe culmea Fagarasului, coborand pana in Arefu, asta insemnand jumatate din tot drumul de peste munti. Pe urma se dumiresc batranii ca asta e lungimea soselei masurata pe serpentine. Pe vremea tineretii lor, muncitorii de la Transfagarasan ajungeau pana in varful muntelui mult mai repede, intr-o ora, desi mergeau pe jos. Dar nu pe serpentinele de acum, ci pe carari de piatra, fara ocolisuri. "Plecam si noaptea, fara lanterna. Schimbul al treilea incepea la ora 23.00, asa ca trebuia sa respecti programul. Cunosteam muntele ca-n palma", zice nea Ion. Mult mai greu era iarna de mers prin nameti. Degerau mainile, picioarele, dar ritmul de lucru nu putea sa se impiedice in asemenea "amanunte". La care vecinul sau de discutie completeaza: "cu desaga plina de merinde pe care o lua la spinare, ca la santier, in munti, nu-ti dadea nimeni de mancare".

Insomnii...
Zona aceasta, in comuna Arefu, n-a fost cooperativizata, asa ca oamenii erau stapani pe pamantul lor, cum avea si Ion Raducanu cele sapte pogoane ale sale. "Veneam de la santier si ma apucam de lucru la ogor", zice barbatul. Alteori se intorcea acasa atat de obosit incat nu putea sa doarma. Lucrase opt ore, plus cel putin doua ore pe drum, dus-intors. "Mai ziceam la femeia mea sa-mi dea o tara de rachiu sa ma linistesc". Iar se lasa linistea, dar Gheorghe Tanase vrea sa lase trecutul in urma. "A fost greu, dar a trecut", e concluzia sateanului.

200 de lei pensie
Ultima intrebare pe care o pun interlocutorilor mei e legata de pensiile pe care le au acum. Nu sunt bani prea multi, mai ales ca nea Gheorghe a iesit din "campul muncii" inainte de termen, din cauza accidentului suferit la ochi. Asa ca pensia lui de invaliditate e de numai 200 de lei. Ceva mai fericit e consateanul sau, care ia de la stat 320 de lei, dupa o viata de munca, la care se adauga indemnizatia de veteran de razboi, ceea ce inseamna un venit total de 550 de lei. "E bine", zice veteranul. Gata, discutia s-a terminat. N-a durat mai mult de o jumatate de ora. Cuvintele au fost putine, descrierile seci. Oamenii pe care i-am intalnit aici mi-au spus ca n-au facut altceva decat sa munceasca. Transfagarasanul n-a fost pentru ei decat un santier. Iar azi e o amintire. Tot mai incetosata...

» 400 de morti la Vidraru
"Lucrul era in trei schimburi, cate opt ore. Numai la baraj au murit vreo 400 de baieti", ofteaza din nou dulgherul, apoi se lasa tacerea, ca un moment de reculegere pentru cei disparuti. Dupa finalizarea barajului, Ion Raducanu a fost trimis sa faca baraci pentru muncitorii care venisera sa faca si desfaca muntii in doua pentru Transfagarasan. Pe urma, a ajuns sus, aproape de creste, alaturi de alti colegi, sa ridice cabanele Valea cu Pesti si Capra, care urmau sa strajuiasca viitorul drum. A ridicat schele si la tunelul care separa Muntenia de Transilvania, intre Capra si Balea Lac, chiar pe coama Fagarasului. Tunelul are o lungime de 887 de metri si este cea mai inalta contructie rutiera din tara noastra, cota maxima a galeriei fiind de 2.042 de metri
*www.romanialibera.ro

Top Gear despre Transfagarasan: Este cel mai uimitor drum pe care l-am vazut vreodata!

miercuri, aprilie 27, 2011

Sustine Turismul Romanesc !



Barajul Vidraru !... Nu ai cum sa nu ramai mut de-a-binelea cand il vezi ! Cel putin asta am patit eu. Este impresionant. Imaginea pe care o vezi de pe baraj si curentii pe care ii simti in par cand te chinui sa te apleci peste el te lasa fara cuvinte.
Nici nu e de mirare avand in vedere ce s-a petrecut acolo pentru construirea lui : s-au forat 42 km de galerii subterane, s-au excavat 1.768.000 metri cubi de rocă, din care aproximativ 1 milion metri cubi în subteran, s-au turnat 930.000 metri cubi de beton, din care 400.000 metri cubi în subteran şi s-au montat 6.300 tone de echipamente electromecanice.

BARAJUL VIDRARU IN CIFRE
•Barajul Vidraru pe raul Arges este cel mai inalt baraj din beton din Romania, in arc cu dubla curbura. Barajul Vidraru a fost in acelasi timp si al cincilea baraj in arc din Europa in momentul inaugurarii (martie 1966).
•Lacul de acumulare format cu un volum de 465 milioane de metri cubi de apa este al doilea ca marime pe raurile interioare din tara.
•Caracteristicile tehnice ale barajului sunt: inaltimea barajului este de 166,6 metri, grosimea la coronament de 6 metri, cea de la baza de 25 de metri, lungimea la coronament 307 metri, suprafata de 870 de hectare, iar latimea la baza barajului 25 de metri.
•Barajul permite functionarea centralei subterane de la Corbeni si a unui lant de 20 de hidrocentrale pe Arges.
•Raul Arges are in sectiunea barajului un debit mediu de 7,5 metri cubi pe secunda, iar cu aportul unor captari secundare s-a ajuns la 19,7 metri cubi pe secunda.
•Debitul maxim la o mie de ani a fost calculat la 645 metri cubi pe secunda.
•Barajul are doua goliri de fund care evacueaza cate 90 de metri cubi pe secunda fiecare, la lac plin.
•In timpul executiei, apele au fost deviate printr-o galerie cu diametrul de 5,20 metri; la terminarea lucrarilor aceasta a fost amenajata ca golire de fund.
•Pregatirea terenului de fundatie a constat dintr-un tratament de suprafata si unul de adancime. Tratamentul de suprafata s-a realizat prin curatarea, spalarea si suflarea cu aer a rocii si cu plombarea fisurilor.
•Tratamentul de adancime a constat din injectii de legatura si consolidare. De asemenea s-a executat un voal pe toata lungimea barajului, prelungit in versanti.
•Structura barajului in arc, cu dubla curbura a fost proiectata cu intentia de a avea in interiorul lui numai eforturi de compresiune.
•In timpul cutremurului din 1977, barajul a fost supus unor forte seismice cu acceleratii maximale de peste 0,15 grame fara ca structura sa manifeste anomalii in comportare

sâmbătă, aprilie 23, 2011

Sarbatori cu bine!




Va uram Sarbatori Liniste!

Anca & Marian

Sustine Turismul Romanesc !


Dupa ce pleci de la Curtea de Arges, Manastirea Curtea de Arges, spre Lacul Vidraru in drumul serpuit dintre munti vei gasi cu siguranta una dintre cetatile lui Vlad Tepes

CETATEA POIENARI
La Capataneni dealurile au fost inlocuite de munti inalti ce contin piscuri semete. Privind varfurile muntoase, turistii vor fi surprinsi sa vada pe unele dintre acestea ruinele unei cetati. Asezata pe pintenul muntelui Caprisoara, la o altitudine de 850 de metri, protejata de pante abrupte de aproape 500 de metri inaltime, cetatea Poienari strajuieste de secole intrarea in Defileul Argesului. O informatie culeasa de catre Alexandru Odobescu in anul 1871 de la invatatorul din satul Capataneni si reprodusa identic in ,,Chestionarul arheologic al Romaniei" mentioneaza ca ,,aceasta cetate s-a pomenit de oameni pana acum a se zice cetatea lui Negru Voda, iar noi, dupa cum cunoastem din istoria patriei zicem Cetatea Mariei Sale domnului Vlad Tepes."

Intre anii 1968 - 1970, in urma unor cercetari arheologice s-a determinat ca o parte diin componentele cetatii au fost construite inaintea domniei lui Vlad Tepes, la sfarsitul secolului al XIII-lea, sau inceputul secolului al XIV-lea. Construirea cetatii Poienari a facut parte dintr-un plan strategic de supraveghere si aparare a granitei nordice muntene, alaturi de alte cetati: Cetateni, Lotru, Stoenesti, etc.
Vlad Tepes, supranumit Dracula datorita cruzimii sale, a refacut si a intarit cetatea, folosind pentru aceasta si munca fortata a unor targovisteni razvratiti. In Letopisetul Cantacuzinesc se spune ca Vlad Tepes, voind sa pedepseasca boierii targovisteni, care ii ucisesera un frate, i-a ridicat pe toti ,,cati au fost oameni mari, pre toti i-au intepat de au ocolit cu ei targul; iar cati au fost tineri cu nevestele lor si cu fete mari, asa cum au fost impodobiti in Ziua Pastilor, pe toti i-au dus la Poienari de au lucrat la cetate pana s-au spart toate hainele dupre ei si au ramas toti deznascuti in piele goale".
Incinta cetatii era protejata de un turn prismatic construit din piatra bruta si alte trei sau patru turnuri aproape circulare ce aveau partea circulara ce aveau partea superioara zidita din caramida. Zidurile de aparare sunt groase de 2 - 3 metri. Intrarea in cetate se facea pe sub turnul din piatra, pe un pod mobil. Odata ridicat acest pod, cetatea devenea complet izolata. Cei din cetate puteau sa iasa printr-o galerie secreta intr-un loc de pe valea Argesului numit ,,la pivniti".

Datorita legendei ,,Dracula" cunoscuta in intreaga lume, cetatea a fost restaurata, construindu-se o pasarela care permite vizitarea ei de catre turisti. Accesul se face urcand cele 1480 de trepte printr-o padure de fagi. Ajunsi in varful muntelui, oaspetii cetatii vor beneficia de o priveliste impresionanta, care nu va fi uitata niciodata.

In continuare, drumul sculptat in munte, marginit de pereti aproape verticali, strabate mai multe tunele si viaducte, trece pe Valea lui Stan, ajungand in cele din urma la Barajul Vidraru.

Pana aici calatorul este impresionat de spectacolul grandios creat de natura. Pe un fond realizat din stanci (unele golase, altele acoperite cu diversi copaci) ale caror nuante multicolore nu ar putea fi realizate nici de cel mai fantezist pictor, danseaza zglobii cascadele cu apa cristalina.

Dupa 30 de km parcursi de la Curtea de Arges se deschide o priveliste incantatoare, o adevarata minune realizata de ,,om", in Cheile Argesului: Vidraru, o ,,mare" in mijlocul ,,muntelui".

vineri, aprilie 22, 2011

Obiceiuri din Vinerea Mare



Vinerea Mare (Vinerea Pastilor, Vinerea Seaca, Vinerea Patimilor) este zi de mare doliu a intregii crestinatati pentru ca in aceasta zi a fost rastignit si a murit Mantuitorul lumii. Zi aliturgica, pentru ca Liturghia reprezinta jertfa nesangeroasa a lui Hristos, in chipul painii si al vinului, iar cele doua jertfe nu se pot aduce in aceeasi zi. In seara acestei zile se oficiaza denia Prohodului Domnului.
In mijlocul bisericii se scoate Sfantul Epitaf (care-l inchipuie mort pe Mantuitorul, inconjurat de Apostoli si Maica Domnului) pe sub care toata lumea trece, pana in dupa-amiaza zilei de sambata. In zorii zilei de Inviere este dus din nou in Sfantul altar si este asezat pe sfanta masa, unde ramane pana in miercurea dinaintea Inaltarii Domnului. Se spune ca pe cei ce trec de trei ori pe sub Sfantul Aer nu-i doare capul, mijlocul si salele in cursul anului, iar daca isi sterg ochii cu marginea epitafului nu vor suferi de dureri de ochi.
Acestei zile i se spune si Vinerea Seaca, pentru ca batranele posteau post negru, iar seara, la Denia Prohodului Domnului, luau anafura de la biserica. Dupa cantarea Prohodului Domnului se inconjoara de trei ori biserica de tot soborul, cu Sfantul Epitaf, care apoi este asezat pe masa din mijlocul bisericii. La terminarea slujbei, femeile merg la morminte, aprind lumanari si-si jelesc mortii. La sfarsitul slujbei, era obiceiul ca preotul sa imparta florile aduse, care erau considerate a fi bune de leac. Lumea, in trecut, pleca acasa cu lumanarile aprinse pe drum, ca sa afle si mortii de venirea zilelor mari. Ocoleau casa de trei ori si intrand, se inchinau, faceau cate o cruce cu lumanarea aprinsa in cei patru pereti sau doar la grinda de la intrare si pastrau lumanarea pentru vremuri de primejdie.
In popor se crede ca daca ploua in Vinerea Mare anul va fi manos, iar daca nu, nu va fi roditor. Unii cred ca, daca se scufunda in apa rece de trei ori in acesta zi vor fi sanatosi tot anul. Femeile nu umplu bors in acesta zi, sa nu se scalde Necuratul in el; nu coc paine sau altceva, sa nu arda mainile Maicii Domnului; nu cos, ca sa nu orbeasca; nu tes, nu torc, nu spala, pentru a nu o supara pe Sfanta Vineri; afuma casa cu tamaie, inconjurand-o de trei ori, in zorii acestei zile, pentru ca ganganiile si dihaniile sa nu se apropie de casa si de pomi. Copiii aduna flori de pe camp si le duc la biserica.

Iurte in Romania la Campu Cetatii


O noua locatie cu adevarat interesanta se afla in judetul Mures in localitatea Campu Cetatii - Tabara de iurte !
Daca ti-ai dorit sa afli cum e sa locuiesti in iurta, ei bine de acum inainte nu mai trebuie sa bati atata drum pana in Orientul Mijlociu. Le ai chiar in propria ta tara!

Iata oferta de Paste
Alte detalii si poze gasiti pe : http://www.nomadcamp.eu/?/6/18/ro

Ziua Pamantului 2011


In 1970, in urma eforturilor senatorului american Gaylord Nelson, s-a ajuns la concluzia ca e cazul sa se faca ceva pentru a se atrage atentia asupra pericolelor ce pot fi provocate de degradarea mediului inconjurator. Aceasta in conditiile in care nimanui nu ii pasa de acest aspect si de efectele pe termen lung avute de dezvoltarea acerba asupra mediului inconjurator. Astfel, pe 22 Aprilie 1970 a avut loc in Statele Unite una dintre primele manifestatii ecologiste de anvergura, la care au participat milioane de oameni.

39 de ani mai tarziu, adica astazi, 22 Aprilie 2009, 200 de milioane de oameni din peste 140 de tari ale lumii participa intr-un mod sau altul la ceea ce a devenit cunoscuta ca “Ziua pamantului”. Alaturi de mult mai tanara miscare asemanatoare, Ora Pamantului, aceasta este doar o incercare de a atrage atentia asupra importantei protejarii mediului inconjurator. Iar daca in 1979 acest aspect era privit cu dezinteres, ca un moft, in prezent efectele incalzirii globale se vad din ce in ce mai clar. Dar si eforturile marilor puteri, in aceassta directie, sunt din ce in ce mai accentuate. Cu toate acestea, poza de mai jos este in continuare una extrem de sugestiva.


Earth Day - o poza sugestiva
In Romania, Ziua Pamantului “a prins” mult mai putin ca Ora Pamantului. Ce putem face pentru a ne implica? Multe. Sa lasam masina acasa, sa plantam copacei, sa mergem la strans gunoaiele lasate de fripturisti la graterele de Paste, sa incercam sa convingem cat mai multi prieteni de importanta acestor actiuni si multe altele.

Angajari la Carnival Cruise Lines - Interviu in Romania

CARNIVAL CRUISE LINES
ANNOUNCING
INTERVIEW IN ROMANIA – 29th of May 2011
The selection will be for the following positions:

Jobs: Assistant Waiter
Requirements: English-conversational
Experience: minimum 2 Years
Position Description:
To be prompt for all duties and Functions, as per Company’s standard, 20 minutes prior to inception.
When assigned to Staff & Crew or Alternate Dining, use Company’s standard table services.
When assigned to Room Service: Sign the F&B Service Personnel Tracking form.
Sign Key Control Log Sheet (every time key is used. Be on stand by during embarkation.
To be groomed meticulously and ready for guest service with a smile always following the look book.
To carry the tools of the trade.
For Job Description and Carnival Cruise Lines information please visit
www.jobselection.ro

Jobs: Bar Waiter
Requirements: English-conversational
Experience: minimum 2 Years
Position Description:
To provide quality beverage service to our guests.
Suggest and promote drinks that will, proportionally, increase revenue.
Bar servers must have a comprehensive knowledge of the ingredients and prices of all drinks on the menu as well as the daily specials and any promotional sale of the day.
To ensure that tables are kept clean and that menus, no smoking signs (where applicable)/ ashtrays are clean and in place.
Wash glasses and set up bar waiter stations.
For Job Description and Carnival Cruise Lines information please visit
www.jobselection.ro


Job Selection, Brasov
Tel/Fax: 0268 313132; 0268 314314 Trimite CV la e-mail:
recrutare@jobselection.ro
Celular: 0721 331919
website: www.jobselection.ro

joi, aprilie 21, 2011

Pregatiri in Joia Mare 2011



Joia Mare este cunoscuta mai ales, in cultura populara actuala, ca ziua in care se inrosesc ouale; pentru ca se spune ca ouale inrosite sau impistrite in aceasta zi nu se strica tot anul. De asemenea, oamenii cred ca aceste oua sfintite si ingropate la mosie o feresc de piatra.

Ouale se spala cu detergent, se clatesc, se lasa la uscat, apoi se fierb in vopsea. Pe langa oua rosii, romanii contemporani mai vopsesc ouale si in galben, verde, albastru. Unele gospodine pun pe ou o frunza, apoi il leaga intr-un ciorap subtire si asa il fierb, ca sa iasa "cu model".

Mai demult, ouale se vopseau cu coji de ceapa, cu sunatoare (pojarnita), cu coaja de crin rosu sau cu flori de tei; luciul li se dadea stergandu-le, dupa ce s-au fiert, cu slanina sau cu untura.

Spiritualitatea romaneasca pastreaza si cateva legende referitoare la inrosirea oualor. Cea mai cunoscuta spune ca, intalnindu-se cu jidanii, Maria Magdalena le-a spus ca Hristos a inviat. Iar ei au raspuns ca atunci va invia Hristos, cand se vor inrosi ouale din cosul ei. Si pe data, ouale s-au facut rosii. Se mai spune ca, dupa Inviere, jidanii au aruncat cu pietre in Maria Magdalena. Iar pietrele se prefaceau in oua rosii. Alta legenda spune ca, sub crucea pe care a fost rastignit Hristos, Maria Magdalena a pus un cos cu oua si ele s-au inrosit de la sangele ce cadea din ranile Domnului. Exista si alte legende care povestesc despre originea acestui obicei. El este atat de raspandit pe teritoriul romanesc, asa cum era si in trecut, ceea ce l-a facut pe un calator turc din secolul al XVIII-lea sa numeasca Pastele sarbatoarea de oua rosii a ghiaurilor (crestini) valahi.

Cosul pascal

Daca pana in Joia Mare gospodina n-a avut ragaz sa pregateasca pasca si celelalte bunatati, traditia ii ingaduie sa termine pregatirile in Sambata invierii. Dupa ce termina de pregatit bucatele, ea umple cosul pascal, pe care capul familiei il va duce la biserica.

Obiceiul se petrece diferit de la o zona la alta, bucovinenii si moldovenii avand cea mai complexa si fastuoasa formula. In cos, la suprafata, se pun pasca, ouale rosii, cele incondeiate si "baba" (o pasca in forma de spirala, coapta intr-o forma speciala, care lasa loc doar unui singur ou). Sub aceste ofrande se asaza hrean si usturoi, mirodenii si zahar, cuisoare si tamaie, busuioc, slanina si carnati.

In Bucovina, capul familiei se imbraca in costum taranesc de sarbatoare, duce cosul la biserica inca de pe la orele 10 seara si il pazeste de eventuale "glume" ale consatenilor. Se mai pastreaza si traditia ca, in noaptea de inviere, sa fie dus la biserica un cocos viu, ca pomana pentru cei morti fara lumanare. Cocosul nu trebuie sa fie negru, fiindca pasarea neagra se da numai la inmormantare.

Joia Mare din Saptamana Sfintelor Patimi


Semnificatia zilei a patra (Joia Mare) din Saptamana Sfintelor Patimi

JOI, este randuit sa praznuim patru evenimente din Saptamana Patimilor, primele doua facandu-se ziua, iar celelalte doua in noaptea de joi spre vineri:

SPALAREA PICIOARELOR UCENICILOR DE CATRE MANTUITORUL, dandu-le prin aceasta, lor si noua, pilda de smerenie. (Ioan 13, 1-17)

,,Dupa ce le-a spalat picioarele si Si-a luat hainele, S-a asezat iar la masa si le-a zis: Intelegeti ce v-am facut Eu? Voi Ma numiti pe Mine: Invatatorul si Domnul, si bine ziceti, caci sunt.

Deci, daca Eu, Domnul si Invatatorul, v-am spalt voua picioarele, si voi sunteti datori ca sa spalati picioarele unii altora; Ca v-am dat voua pilda, ca precum v-am facut Eu voua, sa faceti si voi.”(IOAN 13,12-15)

CINA CEA DE TAINA, adica asezarea Sfintei Cuminecaturi. (Matei 26, 20-30; Marcu 14, 17-31; Luca 22, 14-38; Ioan 13)

,,Si luand painea, multumind, a frant si le-a dat lor, zicand: Acesta este Trupul Meu care se da pentru voi; aceasat sa faceti intru pomenirea Mea.

Asemenea si paharul, dupa ce au cinat, zicand: Acest pahar este Legea cea noua, intru Sangele Meu, care se varsa pentru voi.”(LUCA 22,19-20)

RUGACIUNEA CEA MAI PRESUS DE FIRE, IN GRADINA GHETSIMANI. (Matei 26, 36-46; Ioan 17)

,,Precum M-ai trimis pe Mine in lume, si Eu i-am trimis pe ei in lume. Pentru ei Eu Ma sfintesc pe Mine Insumi, ca si ei sa fie sfintiti intru adevar.

Dar nu numai pentru acestia Ma rog, ci si pentru cei ce vor crede in Mine, prin cuvantul lor, ca toti sa fie una, dupa cum Tu, Parinte, intru Mine si Eu intru Tine, asa si acestia in Noi sa fie una, ca lumea sa creada ca Tu M-ai trimis.

Si slava pe care Tu Mi-ai dat-o, le-am dat-o lor, ca sa fie una, precum Noi una suntem: Eu intru ei si Tu intru Mine, ca ei sa fie desavarsiti intru unime, si ca sa cunoasca lumea ca Tu M-ai trimis si ca i-ai iubit pe ei, precum M-ai iubit pe Mine.”(IOAN 17, 17-23)

TRADAREA DOMNULUI DE CATRE IUDA (Matei 26, 47-56)

,,Si pe cand vorbea inca, iata a sosit Iuda, unul dintre cei doisprezece, si impreuna cu el multime multa, cu sabii si cu ciomege, de la arhierei si de la batranii poporului.

Iar vanzatorul le-a dat semn, zicand: Pe care-L voi saruta, Acela este! Puneti mana pe El.
Si indata, apropiindu-se de Iisus, a zis: Bucura-Te, Invatatorule! Si L-a sarutat.
Iar Iisus i-a zis: Prietene, pentru ce ai venit?

Atunci ei, apropiindu-se, au pus mainile pe Iisus si L-au prins.”(MATEI 26,47-50)

Joi este ziua in care gospodinele trebuie sa vopseasca ouale in rosu, urmand ca in Sambata Mare sa coaca pasca si cozonacul ce vor fi aduse la biserica in noaptea de Inviere pentru a fi sfintite.

"Astazi a fost spanzurat pe lemn Cel ce a spanzurat pamintul pe ape". Aceste cutremuratoare cuvinte sant rostite de preot inca din seara Sfintei Joi, cand acesta iese din Sfintul Altar purtand in spate Crucea lui Hristos.

luni, aprilie 18, 2011

Sustine Turismul Romanesc !











Manastirea Curtea de Arges

Manastirea Curtea de Arges se afla pe Bulevardul Basarabilor nr. 1, in localitatea Curtea de Arges, judetul Arges, la 36 de kilometri N-V de Pitesti. Manastirea este ctitorita de Neagoe Basarab (1512-1517) si are hramul Adormirea Maicii Domnului, praznuit la 15 august.

Ajungand Domn al Tarii Romanesti, Neagoe Basarab, scrie el insusi intr-una din pisaniile sale care se afla pe fatada de apus a bisericii, ca, gasind acea straveche biserica (adica vechea Catedrala a Mitropoliei de la Arges) daramata si neintarita, i s-au "deschis ochii inimii" si a hotarat aceasta biserica din temelie a o zidi si a o inalta si a o intari.
Manastirea Curtea de Arges, prin maretia, perfectiunea proportiilor cat si prin bogatia decoratiei acesteia a gasit un puternic ecou in sufletul cantaretilor populari care i-au invaluit obarsia in umbra legendei. Asa cum glasuieste balada populara culeasa de Alecsandri, zidirea Manastirii Curtea de Arges s-ar datora "Mesterului Manole", care impreuna cu "noua mesteri mari, calfe si zidari" au lucrat cu multa truda si cu pretul unor mari sacrificii la ctitoria voievodului Neagoe Basarab.
Manastirea Curtea de Arges - mormintele din pronaos

In pronaosul bisericii se afla mormintele ctitorilor principali: Neagoe Basarab (+1521), piatra de mormant a monahiei Platonida - Doamna Despina - (+1554), sotia lui Neagoe Basarab, piatra de mormant a Doamnei Stana (Sofronia) (+1531), fiica lui Neagoe Basarab si sotia lui Stefanita Voda al Moldovei.
Tot aici se afla si piatra de mormant a voievodului Radu de la Afumati (+1529), sotul Doamnei Ruxanda, fiica lui Neagoe Basarab, cel ce in anul 1526 a pus de s-a zugravit biserica Manasitiirii Curtea de Arges, precum si mormintele regilor Carol I si Elisabeta, Ferdinand si Maria.

Manastirea Curtea de Arges - Moastele Sfintei Mucenite Filoteia

In capela-paraclis din centrul palatului se pastreaza moastele Sfintei Mucenite Filoteia. Istoria Manastirii Curtea de Arges reprezinta o parte importanta din insasi istoria Bisericii Ortodoxe Romane, care in mod continuu, de-a lungul veacurilor, s-a identificat cu sufletul si viata poporului roman.

Acele ruine, aflandu-le Neagoe Basarab, cu ajutorul unui ciobanas, "din fluier doinas", ar fi hotarat: "Iata zidul meu! Aici aleg eu.. Loc de minastire.. Si de pomenire" si de indata ar fi indemnat pe mesterii ce-l insoteau, zicandu-le: "Curand va siliti.. Lucrul de-l porniti.. Ca sa-mi ridicati.. Aici sa-mi durati.. Manastire 'nalta.. Cum n-a mai fost alta" ceea ce acestia pana la urma, cu pretul vietii lor, chiar au si facut.

*mai multe poze pe : http://picasaweb.google.com/109822635676514166057

duminică, aprilie 17, 2011

Sustine Turismul Romanesc !





















Cred ca majoritatea dintre noi au auzit, macar asa in treacat de manastirile Cocos, Saon si Celic-Dere din judetul Tulcea.
Sunt cele mai mari, dezvoltate, vechi si mediatizate manastiri din judetul Tulcea. S-a vorbit si inca se vorbeste de “triunghiul manastirilor din Dobrogea”. Cele trei, au devenit embleme ale pelerinajului monahal in judet, fiind vizitate in permanenta atat de turistii simpli cat si de cei ce cauta a se linisti sufleteste, a se reculege. Insa multi dintre noi nu cunosc faptul ca pe langa aceste trei asezaminte monahale exista si altele ce merita sa fie vizitate si ajutate prin contributiile noastre sa se dezvolte.

MANASTIREA COCOS

Manastirea Cocos este situata in judetul Tulcea, la o distanta de aproximativ 6 km de comuna Niculitel. Asezamantul de rugaciune este intemeiat in anul 1833 de catre trei calugari romani, Visarion, Gherontie si Isaia, veniti de la Manastirea Neamt, calugari ce cumpara pamantul de langa dealul Cocosului si incep sa construiasca cu incuviintarea organelor administrative locale musulmane, locul de rugaciune si adaposturile. In a doua jumatate a secolului al XIX-leasi in primii ani ai secolului XX, la Manastirea Cocos a functionat o tiparnita, una din primele tipografii din Dobrogea. Materialul tipografic a fost primit in primii ani de la Manastirea Neamt. Se mai pastreaza si astazi o placa pentru executarea xilogravurilor precum si vechile litere.
In biserica sunt depuse la loc de cinste Moastele a patru martiri intru Hristos - Zotic, Attal, Kamasie si Filip, cel mai probabil apartinand anilor 303 - 304 - marea persecutie a lui Diocletian, descoperite in anul 1971 in comuna Niculitel. Complexul arhitectural de la Cocos este declarat "Monument de arhitectura”. Aici sunt adopostite intr-un muzeu de arta medievala si moderna colectii de carte veche, icoane, textile, precum si argintarie din secolele XVIII - XIX .

MANASTIREA CELIC-DERE

Situata la 30 km de municipiul Tulcea, intre satele Posta si Telita, pe valea Cilicului, a fost construita catre mijlocul secolului al XIX-lea ca manastire de maici. Manastirea are aspectul unui sat cu gospodarii imprastiate, in care se remarca in mod deosebit casa staretei, casa ce adaposteste muzeul de arta ecleziastica si biserica.
Aceasta din urma a fost ridicata la inceputul secolului 20, opera a arhitectului Toma Dobrescu, printre putinele constructii etajate de acest gen din Romania. La demisol se gaseste biserica de iarna, la parter, biserica de vara; muzeul manastirii, organizat in fostul atelier de pictura religioasa si de tesut covoare, este detinatorul unui important tezaur de obiecte de cult, intre care 43 de carti bisericesti tiparite intre 1643- 1843.
Exemplarul cel mai valoros al colectiei este, fara indoiala, Biblia de la Bucuresti, din 1688. In curtea Manastirii se afla o moara de vant, considerata monument de arhitectura. Treptat, treptat, harnicia calugaritelor de aici avea sa aduca nu numai la dezvoltarea economica ci si spirituala a manastirii. Dupa reintegrarea Dobrogei in Pamantul Stramosesc, grupul de calugarite de la Manastirea Celic Dere au fost sprijinite de ierarhii Episcopiei Dunarii de Jos pentru inzestrarea asezamantului cu o serie de noi constructii.
In 1901 episcopul Partenie Clinceni a pus temelia bisericii monumentale cu demisol care a servit o perioada de timp ca paraclis de iarna. Biserica mare poarta hramul Adormirea Maicii Domnului iar cea de la demisol Izvorul Maicii Domnului. In 1916 biserica a fost terminata "la rosu" iar finisarile din 1932 cand, la 22 octombrie s-a savarsit sfintirea. Planurile apartin arh. Toma Dobrescu si picturile, executate in fresca, apartin artistului plastic Gheorghe Eftimiu; sculptura a fost executata de Ion Dinea. Episcopul Nifon poate fi considerat al doilea ctitor al manastirii datorita activitatii culturale si spirituale pe care a depus-o.
In incinta manastirii s-a infiintat o scoala primara pentru adulti pana la varsta de 40 de ani si o scoala atelier de pictura bisericeasca. S-a organizat corul bisericesc si un atelier de covoare, de tesaturi nationale cu o sectie de broderii artistice.
Alte trasee de urmat :

-Rezervatia Padurea Fagilor
Se afla in Parcul National Muntii Macinului, aproape de comuna Luncavita, judetul Tulcea; este o rezervatie forestiera formata dintr-o padure izolata de fagi, situata la peste 300 km de restul padurilor de fag carpatine; are o suprafata de 154 hectare; detine exemplare de 1 m grosime si 38 m inaltime; cuprinde paduri de fag, gorun, carpen, tei argintiu, ulm, paltin, frasin, plop tremurator, alun etc. drum de acces Luncavita-Nifon.

-Cetatea Arrubium -Macin
Ruinele castrului militar roman Arrubium se situeaza pe teritoriul orasului Macin in partea de nord-vest. Atestat documentar pentru prima data in jurul anului 100 e.n. in doua diplome militare, cand Imparatul roman Traian pregateste intreaga Dobroge ca o tabara de atac impotriva lui Decebal. Este mentionata prezenta la Arrubium a unei unitati romane auxiliara formata din populatia tracica din regiunea Dardania, dardanii. Denumirea fortificatiei este incerta, posibil fiind de provenienta celtica. O serie de inscriptii, tezaure monetare din aur si argint, tigle, stalpi militari si altele descoperite aici, impreuna cu izvoarele istorice ale vremii (“Notitia Digninatum”, “Itinerarium Antonini”, harta “Tabula Peutingeriana”, descrierea “Cosmographia”) ne vorbesc de fortificatia militara si de viata economica infloritoare a cetatii Arrubium.
Cum ajungem la Arrubium: din centrul orasului Macin, inspre nord-vest, spre bratul Dunarii Macin, la periferia orasului. Ajunsi la fata locului, dupa ce am intrebat cativa localnici si ne-am cam invartit pe stradute, neexistand niciun indicator, iti trebuie un spirit de detectiv sa gasesti ceva din urmele cetatii. Ceea ce am descoperit noi, un fragment de zid ce iese din malul abrupt si inalt, in rest dune de pamant ce probabil ascund resturile vechii cetati.

sâmbătă, aprilie 16, 2011

Sustine Turismul Romanesc!









Campania Sustine Turismul Romanesc continua cu o minunatie de munti, rezervatie si un lac de poveste !
CHEILE BICAZULUI - REZERVATIA CHEILE SUGAULUI MUNTICELU - LACU ROSU

Despartite doar de vreo 20 de km de orasul Bicaz, Cheile Bicazului reprezinta una din cele mai atragatoare zone turistice ale tarii. Situate in partea centrala a Muntilor Hasmas, apartinand Carpatilor Orientali, si fiind delimitate la nord si nord-vest de Suhardul Mare (1506 m) si la sud-est de Suhardul Mic (1352 m), fac legatura intre judetele Neamt si Harghita. Cheile, cu o lungime de 8 km, ce se intind intre statiunea Lacu Rosu si satul Bicazul Ardelean, sunt formate de raul Bicaz si afluentii sai (din care cel mai important este Bicajelul) si leaga Transilvania de Moldova.

Zona este strabatuta de drumul transcarpatic DN 12C ce leaga orasul Gheorgheni de Bicaz.

Cheile Bicazului fac parte din Parcul National Cheile Bicazului – Hasmas ce are ca arii protejate: Lacul Rosu, Cheile Bicazului, Cheile Sugaului, Hasmasul Mare - Piatra Singuratica si Hasmasul Negru.
Tot drumul din Cheile Bicazului este format de serpentine de o frumusete deosebita. Peretii de calcar ai stancilor ascund pesteri de o deosebita frumusete (Pestera Neagra, Pestera Cascada) si avene (Licas, Avenul cu Trei Intrari). Toate micile cursuri de apa afluente Bicazului fac la randul lor alte chei cum ar fi: Cheile Laposului, Cheile Sugaului, Cheile Bicajelului.

Pe parcurs se pot admira Piatra Altarului - un masiv stancos de 1120 m altitudine, masivele stancoase Piatra Pintestilor (847 m) si Piatra Arsitei (835 m). Printre alte stanci mai deosebite din zona amintim Piatra Surducului, Poarta de Piatra si Politele Bardosului.

Cand porniti spre Cheile Bicazului cu destinatia finala Lacu Rosu veti trece si prin Rezervatia Cheile Sugaului Munticelu, cum te duci spre Lacu Rosu pe partea dreapta, chiar vizavi de aceasta rezervatie este o mina de carbune rosu.

Aria protejata Cheile Sugaului si intreg masivul calcaros al Munticelului (jud. Neamt, com. Bicaz Chei si com. Bicazu Ardelean) reprezinta un sit natural de exceptie, adevarat ‘muzeu in aer liber’. Datorita unicitatii patrimoniului natural (specii endemice de plante, raritati faunistice, izvoare petrifiante cu formare de tuf calcaros, relief exo- si endocarstic, calcare fosilifere, peisaj exceptional) rezervatia naturala Cheile Sugaului – Munticelu a fost desemnata “sit de importanta comunitara” conform legislatiei europene si urmeaza a fi integrata in reteaua internationala de arii protejate NATURA 2000. Custodele acestei arii protejate este Clubul Montan Roman cu sediul central in Piatra Neamt si sediul administrativ de teren la Cabana ECOLOG, investitie de mediu de utilitate publica. In aria protejata se desfasoara activitati organizate de cercetare stiintifica, educatie montana si ecologica, alpinism si escalada, speologie si drumetie.

marți, aprilie 12, 2011

Sustine Turismul Romanesc !




Cati dintre dvs aveti copii si cati dintre dvs va doriti sa ii trimiteti in tabere in strainatate? Cati dintre dvs va si permiteti?!
Desi tara noastra la capitolul servicii in turism sta inca prost, eu totusi incerc sa sustin turismul romanesc si sa va promovez locuri prin care am fost.
Ma gandesc acum ce i-ar placea unui copil sa viziteze in tara lui natala? Poate Manastirile din nordul Moldovei... Poate Bojdeuca lui Creanga de la Humulesti...Poate Castelul Bran ...sau poate Castelul Huniazilor...
Oricat de mult ai cauta destinatii de vacanta in alta tara Romania inca mai are potential turistic, inca mai are obiective de nepretuit de vizitat, inca mai are traditii de pastrat, inca (sper!) ca mai are si romani care sa o viziteze !
Incep azi o campanie: Sustine Turismul Romanesc !
Iata un prim obiectiv de vizitat:

BARAJUL BICAZ

Proiectul pentru utilizarea căderii Bistriţei şi pentru electrificarea aproape a întregii Moldove, prevedea o mare uzină în satul Stejarul, în comuna Pângăraţi şi închiderea Bistriţei printr-un baraj de 60 m înălţime, la punctul Izvorul Muntelui, 2 km mai sus de Bicaz. Prin această lucrare se forma un lac de 20 km lungime. Lacul ar fi avut un considerabil volum, de peste 400 milioane metri cubi de apă, suprafaţa inundată fiind de 1678 ha, din care 507 ha ar reprezenta terenurile deja inundabile de pe malurile Bistriţei.

Spre a se căpăta o cădere mare, apa din lac urmează să treacă - printr-un tunel - muntele Botoşanului, ocolindu-se astfel bucla pe care o face Bistriţa la Bicaz şi ieşind direct la Stejarul, unde este proiectată uzina principală.

Căderea obţinută era de 120 metri înălţime şi energia produsă ar fi de 150.000 cp, ceea ce ar permite electrificarea întregii reţele de cale ferată din Moldova, deosebit că ar fi dat naştere la întinse industrii, prin care s-ar fi pus în valoare mulţimea bogăţiilor naturale care zac în solul acestei regiuni.

Lacul de acumulare de la Izvorul Muntelui s-a "născut" oficial la 1 iulie 1960 (în prezenţa lui Dimitrie Leonida), odată cu închiderea ultimei porţi a barajului.

În luna octombrie a aceluiaşi an (01.10.1960), primul hidroagregat de 27,5 MW începea să producă energie electrică. Lucrarea finală avea să depăşească cu mult proiectul iniţial imaginat de Dimitrie Leonida cu mai bine de 50 de ani înainte, făcând posibilă electrificarea întregii zone Bicaz.

Barajul de la Izvorul Muntelui este prevăzut cu seismograf de mare precizie şi nu s-a confruntat niciodată cu probleme majore, nici măcar în timpul devastatorului cutremur din 4 martie 1977. Tot ceea ce s-a realizat a fost în conformitate cu planurile de construcţie şi nu s-au făcut compromisuri la calitatea lucrărilor (aşa cum s-a întâmplat cu multe alte lucrări executate în timpul comunismului).
Lucrările au fost finalizate în anul 1961.

Lacul de acumulare de la Izvorul Muntelui s-a "născut" oficial la 1 iulie 1960 (în prezenţa lui Dimitrie Leonida), odată cu închiderea ultimei porţi a barajului.

În luna octombrie a aceluiaşi an (01.10.1960), primul hidroagregat de 27,5 MW începea să producă energie electrică. Lucrarea finală avea să depăşească cu mult proiectul iniţial imaginat de Dimitrie Leonida cu mai bine de 50 de ani înainte, făcând posibilă electrificarea întregii zone Bicaz.

Barajul de la Izvorul Muntelui este prevăzut cu seismograf de mare precizie şi nu s-a confruntat niciodată cu probleme majore, nici măcar în timpul devastatorului cutremur din 4 martie 1977. Tot ceea ce s-a realizat a fost în conformitate cu planurile de construcţie şi nu s-au făcut compromisuri la calitatea lucrărilor (aşa cum s-a întâmplat cu multe alte lucrări executate în timpul comunismului).
Lucrările au fost finalizate în anul 1961.

OBIECTIVE DE VIZITAT:
-Manastirea Bistrita
-Manastirea Pangarati
-Manastirea Bisericani
-Plimbari cu vaporasul pe lacul Bicaz

CAZARE: MOTEL CRISTINA
Localizare:imediat pe partea stanga cum urcati, dupa baraj
Dotari: au casute de inchiriat/2 pers;
au hotel cu camere/ 2 pers;
au bungalau/3 camere si 1 singura baie.
Restaurant: DA
Contact:
0233 254456
0233 338014

luni, aprilie 11, 2011

Are Balta Zatun peste !


Serviciul Judeţean de Administrare a Domeniului Public Privat a populat Balta Zătun cu 1.200 de kilograme de crap. Fiecare exemplar, adus de la Iaşi, cântăreşte între două şi 12 kilograme.

Consilierul local Picu Apostol Roman, directorul instituţiei, afirmă că a ales pentru repopulare crapul pentru că le oferă cele mai mari satisfacţii pescarilor.

“Am continuat şi în acest an să repopulăm balta cu peşte. În fiecare primăvară fac acest lucru. Am ales crapul pentru că este spectaculas pentru pescuit. Veritabilul pescar este cel care pescuieşte crap”, ne-a spus Picu Apostol Roman
Gălăţenii care doresc să pescuiască la Zătun trebuie să achite o taxă de 100 de lei pentru fiecare zi de pescuit.

Zona mai deţine un parc şi foişoare, dar şi spaţiu destinat pentru grătare, ideal pentru picnicuri.

Taxa de intrare este de 10 lei pentru adulţi, iar cea de parcare este de cinci lei. La acţiunea de populare au fost prezenţi şi elevi de la Colegiul Naţional “Mihail Kogălniceanu” din Galaţi.

“Aceştia sunt elevii cu care am avut acţiunea de împădurire acum o săptămână. Ne-am gândit să nu îi chemăm doar la muncă, ci şi la relaxare. Este pentru prima dată în România când nişte elevi participă la o acţiune de populare a unei bălţi”, ne-a precizat Picu Roman.

Balta Zătun, care se întinde pe 27 de hectare, a fost reamenajată în anul 2005 şi populată cu peşte. În baltă, gălăţenii mai pot pescui crap de amur, ştiucă, dar şi peşte alb precum roşioară sau plătică.
*www.adevarul.ro

joi, aprilie 07, 2011

KFC la Braila ! Si Cinema City Mall in curand !



Lume mareeeeeeee... s-a deschis KFC Braila in incinta Promenada Mall si pentru cei ce nu stiu Carrefour Braila!
Lantul de fast-food KFC este langa Cinema City Mall, o scurta vizita pentru o portie de aripioare picante iti poate prelungi sederea si la un film 3 D, de ce nu !?
Inaugurarea cinema-ului va avea loc in data de 8 aprilie 2011.
Asadar , bani , buna dispozitie, chef de film si relaxare sa aveti!

miercuri, aprilie 06, 2011

Timp liber Galati : Gradina Zoologica

Astepti caldura sa iesi sa te plimbi, sa vizitezi ce are mai frumos orasul tau ?
Iata iti ofer inca un obiectiv de vizitat: Gradina Zoologica Galati
Este situata in afara orasului Galati spre drumul care duce spre Barlad si este intr-o continua actiune de modernizare.
In perioada 1999-2002 s-au modernizat spatiile pentru ierbivore si lup european, in anul 2010 se modernizau spatiile pentru leul african si tigru.
Se pare ca cei carora le place echitatia au acum un spatiu amenajat special si personal instruit.
Pentru toate acestea puteti intreba la :
Sos. Galati-Barlad, Padurea Garboavele, Galati.
Telefon: 0236 431961
Fax: 0236 414475

Puteti vedea si alte animale precum : lei, tigru, ursi, maimuta, mistret, nutrii, caprioare, cabaline, ovine, porc vietnamez, vulpe polara, dihor, cerb lopatar, prepelita, fazan, bibilica, strut, gaini, lebede, rate.

Casa din padure !












vineri, aprilie 01, 2011

Ziua Pacalelii

O ipoteza, acceptata de majoritate, sustine ca originea zilei de 1 aprilie are stransa legatura cu schimbarea calendarului iulian cu cel gregorian. In vechiul calendar, ziua Anului Nou era sarbatorita pe data de 1 aprilie, in loc de 1 ianuarie. Dupa schimbarea calendarului gregorian, in 1582, in timpul lui Carol al IX-lea, oamenii au avut initial probleme de a se obisnui cu sarbatorirea noului an la 1 ianuarie. Cei care sarbatoreau Anul Nou la 1 aprilie au fost numiti "nebuni de aprilie", precizeaza Agerpres.

In Franta, unde Ziua Pacalelilor a fost marcata pentru prima data in secolul al XVI-lea, cel care cade victima unei pacaleli este numit "poisson d' Avril" (peste de aprilie). Acesta trebuie, conform traditiei, sa poarte intreaga zi o hartie prinsa cu un ac cu gamalie, pe spate, decupata in forma de peste. Aceasta, pentru ca, in luna aprilie, soarele paraseste semnul zodiacal al Pestilor.

In Anglia, Ziua Pacalelilor este marcata timp de doua zile: cel pacalit este numit "noddy" si trebuie sa poarte o coada atasata pantalonilor sau fustei. In Scotia, acestuia i se spune "April qowk" sau "April cuckoo"(cuc de aprilie), pentru ca aceasta este prima pasare care vesteste venirea primaverii.

In Spania, celor pacaliti de 1 aprilie zi li se atribuie epitetul de "natarai". Japonezii sarbatoresc la 1 aprilie "Ziua papusilor" sau "Ziua bucuriei celor mici", carora le ofera in dar papusi. Ziua Pacalelilor este sarbatorita si in Peru, Mexic si Columbia, dar la 28 Decembrie, sub numele de "Dia de los inocentes" (ziua celor naivi).

Superstitii de Ziua Pacalelilor: este bine sa faci farsele inainte de ora pranzului

In Romania, pacalelile de 1 aprilie au inceput sa fie practicate in secolul al XIX-lea. Pacalelile practicate de 1 aprilie variaza de la cele simple, de genul, "Ti s-au murdarit pantofii" la cele foarte elaborate, la care unul sau mai multi membri ai familiei sau prieteni "lucreaza" mai multe zile. Exista si superstitii legate de pacalelile de 1 aprilie. Se spune ca este bine sa faci farsele inainte de ora pranzului, pentru ca altminteri vei avea ghinion tot anul.

Pacaleli celebre: s-a prabusit turnul din Pisa si numarul Pi, rotunjit la 3

Mass-media s-a implicat deseori in pacaleli de 1 aprilie. Astfel, in 1998, un ziar din Alabama a anuntat ca parlamentul statului Alabama a hotarat sa schimbe valoarea numarului lui Pi, rotunjindu-l la valoarea 3; in 1950, o televiziune olandeza a anuntat ca Turnul din Pisa s-a prabusit; in urma cu ceva ani, anumite pagini de internet din China si Coreea au anuntat ca Bill Gates a fost asasinat, iar in 1995 televiziunea din Malta a anuntat descoperirea unei grote subterane in care se afla un templu preistoric.
*www.agenda.ro