Sarbatoarea de Sanziene (Dragaica) este un obicei romanesc practicat in mai multe zone din tara, in apropierea solstitiului de vara, in data de 24 iunie, de ziua nasterii Sfantului Ioan Botezatorul. Ritualul este legat de cultul recoltei, al vegetatiei si al fecunditatii si pastreaza in el un amestec fascinant de crestinism, paganism si vrajitorie. Sanzienele sunt si plante cu flori galbene-aurii si placut mirositoare, care cresc prin livezi, pasuni, margini de paduri si poienite. Din aceste flori se fac buchetele sau cununi impletite, care sate se aseaza pe la porti, usi, ferestre si chiar in gradini, printre pomi fructiferi si legume, caci in credinta se spune ca ca ele vor ocroti casa si gospodaria de puterea fortelor malefice, aducand totodata noroc, sanatate si belsug oamenilor, animalelor si semanaturilor. Aceasta floare de sanziana este cea cunoscuta si sub denumirea de “iarba Sfantului Ion” iar in unele locuri sub denumirea de “iarba ce alunga diavolii si duhurile necurate”.
Sarbatoarea Sanzienelor isi are originea intr-un cult geto-dacic stravechi al Soarelui pentru ca aceste personaje au fost adesea reprezentate de traci inlantuite intr-o hora care se invarteste ametitor. Sunt datini autohtone, al caror nume originar dac s-a pierdut, dar s-a pastrat cel roman „Sanziana”, de la Sancta Diana.
Sarbatoarea de Sanziene, este o sarbatoare a satului traditional romanesc cu diverse obiceiuri in functie de zona etnografica. Astfel:
- In Bucovina sarbatoarea este dedicata Sfantului Ioan cel Nou (Sfantul Ioan de Vara), ale carui moaste se afla la Suceava.
- In Oltenia, Banat, Transilvania, Maramures importanta zilei este data de relatia cu Sanzienele, zanele bune care dau noroc pentru holde si sanatate.
- In Muntenia, Dobrogea, sudul si centrul Moldovei sarbatoarea se numeste Dragaica, unde exista obiceiul ca mai multe fete sa se faca Dragaici. Cea mai frumoasa dintre ele se imbraca in mireasa si capata puteri nelimitate: da roade holdelor si le apara de furtuni si grindina, da miros florilor, da sanatate bolnavilor, urseste fetele de maritat, dar apoi, trei ani se spune ca nu se va putea casatorii, caci de 3 ani are nevoie pentru ca sa se lepede de puterile pe care le-a primit in calitate de Dragaica.
Noaptea de Sanziene este considerata una magica, in care toate minunile sunt posibile, fortele benefice, dar si cele malefice se spune ca ajung in aceasta noapte la apogeu.
Iata si alte cateva dintre datinile, obiceiurile si superstitiile legate de ziua de Sanziene, care inca se mai practica in diferite zone din tara. Se spune ca:
- Pentru ca doi tineri sa fie legati prin dragoste pentru toata viata, se spune ca trebuie sa se scalde in mare impreuna, in noaptea de Sanziene.
- Fetele care vor sa afle numele viitorului sot, in noapte de Sanziene trebuie sa faca urmatoarele: sa ia un vas cu gura larga, sa-l umple cu apa proaspata si sa picure in el 23 de picaturi de ceara de la o lumanare rosie. Pe marginea apei ceara se va aduna, iar fetele trebuie sa urmareasca sa vada ce initiale formeaza acestea, iar prima intiala formata va fi intiala viitorului lor sot.
- In noaptea de Sanziene, daca fetele nemaritate isi pun flori de sanziene sub perna se zice ca isi vor visa ursitul.
- In ziua de Sanziene fetele si femeile care vor purta in par sau in san, cununa din flori de sanziene, vor deveni mai atragatoare si dragastoase.
- Inainte de rasaritul soarelui, fetele si baietii au obiceiul sa mearga in grajdurile unde sunt adapostite vitele si sa arunce inspre acestea cununi de flori de sanziene. Daca cununa se agata de coarnele unei vite tinere, inseamna ca ursitul tinerei sau tanarului va fi o persoana tanara, daca vita pe care va cadea cununa va fi una batrana, atunci ursitul sau ursita va fi in varsta. Daca vor cununa va cadea pe jos, vor ramane necasatoriti.
- De asemenea, se impletesc cununi pentru barbati in forma de cruce si pentru fete in forma de cerc, care sunt aruncate pe casa. Daca jerbele se opresc pe acoperis, este semn ca va avea loc curand o nunta, iar daca vor cadea pe pamant, ursitul sau ursita vor mai trebui asteptati.
- In noaptea de Sanziene (23 spre 24 iunie), femeile pornesc in plina noapte spre pentru a culege ierburi de leac si descantece. Multe din florile si ierburile care se culeg in aceasta zi, se duc la biserica, cu credinta ca vor fi sfintite si prin aceasta vor fi curatite de influentele negative ale Rusaliilor (Lelelor), zanele rele ale padurilor. Se spune ca numai astfel fel de ierburi si flori sunt bune de leac. Sanzienele erau socotite de tinerele fete si un mijloc de a-si afla ursitul si timpul cand se vor marita. Cununile barbatilor, impletite in forma de cruce, iar cele ale fetelor in forma de cerc, sunt aruncate pe casa.
- In ajun de Sanziene, seara, se intalnesc fetele care vor sa se marite cu flacaii care doresc sa se insoare. Baietii pregatesc ruguri si aprind faclii pe care le invartesc in sensul miscarii soarelui, in timp ce canta: “Du-te, Soare, vino, Luna/Sanzienele imbuna,/Sa le creasca floarea – floare,/Galbena, mirositoare,/Fetele sa le-adune,/Sa le prinda in cunune,/Sa puna la palarie,/Floare pentru cununie,/Babele sa le rosteasca,/Pana-n toamna sa nunteasca.” A doua zi dimineata, baietii se plimba prin sat cu florile de Sanziene la palarie, in semn ca au vazut cununile de flori pe hornuri la casele fetelor care-i intereseaza. Ei canta si striga: “Du-te, Luna, vino, Soare,/Ca tragem la-nsuratoare,/Cununile neursite,/Zac sub hornuri azvarlite”.
In conceptia populara, sanzienele sunt zane bune, extraordinar de frumoase care au putere asupra pamantului, asupra holdelor si care ocrotesc recoltele doar daca acestea sunt cinstite cum se cuvine de ziua lor. In popor se crede ca in aceasta noapte magica aceste fapturi umbla pe pamant sau plutesc prin aer si impart rod holdelor si femeilor casatorite, inmultesc pasarile si animalele, tamaduiesc bolile oamenilor si apara semanaturile de grindina.
Poate ca toate acestea par ca niste povesti spuse de batrani pentru a adormi copii, dar se spune ca aceste lucruri se intampla cu adevarat si se mai spune ca cei care nu cred in ele, prin necredinta lor transforma Sanzienele care sunt zanele cele bune, in zane rele – Iele.
*articol preluat din www.codrosu.ro
Sarbatori:
Sărbători
-Naşterea Sf. Ioan Botezătorul; Sf. Niceta de Remesiana; Aducerea moaştelor Sf. M. Mc. Ioan cel Nou de la Suceava (calendar ortodox)
-Naşterea Sf. Ioan Botezătorul (calendar romano-catolic)
-Sânzienele (Drăgaica) – este una dintre cele mai cunoscute serbări câmpeneşti, Drăgaica fiind o zeiţă agrară, protectoare a holdelor semănate şi a femeilor măritate (România);
-Ziua naţională a Republicii Malta. Aniversarea Zilei Sf. Ioan Botezătorul, patronul Ordinului Ioanit.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu