Cati dintre dumneavoastra nu v-ati simtit frustrati in perioada Sarbatorilor de Iarna ? Cand vitrinele magazinelor afiseaza cele mai frumoase si scumpe cadouri, iar portofelul dvs sa sune "a gol"?
Iata mai jos un articol care sa ne ajute sa inlaturam aceasta stare "de rau" in aceasta perioada:
Frustrarea este o emoţie negativă, care apare atunci când un obstacol exterior, un eveniment sau o persoană ne împiedică să ne atingem scopurile. O explicaţie originală a apariţiei frustrării o oferă Ellen J. Langer, profesor de psihologie la Harvard University: frustrarea provine din decalajul creat între aşteptările noastre şi rezultatul real al unei acţiuni. Intervine atunci când acesta din urmă este sub aşteptările noastre.
Există două reacţii la frustrare. O primă reacţie este conştientă. Individul frustrat urmăreşte cu asiduitate îndeplinirea scopului, în ciuda obstacolelor. Al doilea tip, de natură inconştientă, apare când frustrarea este atât de intensă, încât emoţia negativă ameninţă integritatea personalităţii. În acest caz, intervin mecanismele de apărare ale eului şi situaţia este reevaluată: „e mai bine că n-am reuşit“ sau „şeful meu e de vină, nu eu“.
1. Agresivitatea este o consecinţă a frustrării
De câte ori, în timp ce aşteptai în faţa unui ghişeu, nu ai avut impulsul de a brusca funcţionara care îşi bea tacticos cafeaua şi-ţi ignoră mesajele verbale şi non-verbale? Un grup de psihologi de la Yale University au studiat comportamentul agresiv în relaţie cu frustrarea şi au descoperit că acesta este de multe ori o consecinţă a frustrării. Tipic este exemplul şoferului care, supărat pe maşina al cărei motor se defectează constant, izbeşte capota, plin de furie. Instigarea la agresivitate creşte proporţional cu nivelul frustrării. În plus, frustrarea se asociază cu creşterile ritmului cardiac, la fel ca şi furia sau comportamentul agresiv.
2. Frustrarea reprimată duce la depresie
Ai simţit vreodată că nu mai faci faţă sarcinilor de serviciu? Promovarea aşteptată nu s-a produs, mai mult decât atât, altcineva ocupă acum postul mult-visat... Gândeşte-te puţin înainte de a lăsa aceste evenimente să te copleşească. Frustrarea, ostilitatea şi furia ne afectează negativ la nivel emoţional, mental, spiritual, dar şi fizic. Pe termen lung, ea determină instalarea bolilor coronariene şi a altor afecţiuni fizice. Migrenele, tensiunile musculare, afecţiunile gastrointestinale ca ulcerul sau colitele, unele afecţiuni dermatologice, tulburările circulatorii (hipertensiunea) sau respiratorii (astmul) îşi au originea în lungi perioade de frustrare, însoţite sau nu de furie. În completarea acestor manifestări fizice vin o mulţime de probleme emoţionale ce rezultă din reprimarea frustrării şi a furiei. Acestea pot varia de la episoade de agresivitate până la depresie şi tendinţe suicidale.
Cum să faci faţă frustrării:
1. Formulează Întrebări relevante
Atunci când eşti frustrat, este foarte simplu să pui întrebări care nu rezolvă situaţia, de genul: „De ce mi s-a întâmplat tocmai mie?“, „De ce viaţa este atât de nedreaptă?“. Este necesar să ne punem întrebări care, în loc de să ne blocheze resursele, ne deschid noi uşi: „Ce este cu adevărat important pentru mine?“
2. Păstrează-ţi concentrarea – identifică problema
În mijlocul unei crize este foarte uşor să-ţi pierzi concentrarea. Se spune că o problemă bine definită este o problemă pe jumătate rezolvată. Pe măsură ce se desfăşoară experienţa dramatică, cel mai bun lucru este să urmăreşti rezultatele şi să redefineşti continuu problema.
3. Ia o pauză
Este important să iei o pauză. Nu lăsa problema să te obsedeze. Din când în când, este esenţial să te distanţezi puţin de evenimentele curente. Opreşte-te pentru un timp. O plimbare în parc ar fi o idee bună. Vei fi surprins să descoperi cât de multe resurse ai.
4. Priveşte totul În perspectivă
Frustrarea este o reacţie emoţională. Nu se întâmplă în afară, ci are loc în interiorul tău. Observă cu atenţie momentele când eşti frustrat(ă). Nu te judeca prea aspru, blamarea nu va rezolva nimic. În schimb, întreabă-te: „Peste trei ani va mai avea sens să fiu supărat(ă) din această cauză?“ Mai mult ca sigur că nu.
5. Fă haz de necaz
Suntem în permanenţă vulnerabili la stres din cauza faptului că luăm totul mult prea în serios. Învaţă să râzi de tine sau de situaţie. Lucrurile care par supărătoare în prezent vor părea pline de umor mai târziu.
6. Cere ajutor
O situaţie frustrantă devine de multe ori suportabilă când este împărtăşită unui prieten. Cere ajutor. Există vreo regulă care spune că trebuie să treci singur prin toate încercările vieţii?
*www.info-sanatate.ro
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu