Joia Mare este cunoscuta mai ales, in cultura populara actuala, ca ziua in care se inrosesc ouale; pentru ca se spune ca ouale inrosite sau impistrite in aceasta zi nu se strica tot anul. De asemenea, oamenii cred ca aceste oua sfintite si ingropate la mosie o feresc de piatra.
Ouale se spala cu detergent, se clatesc, se lasa la uscat, apoi se fierb in vopsea. Pe langa oua rosii, romanii contemporani mai vopsesc ouale si in galben, verde, albastru. Unele gospodine pun pe ou o frunza, apoi il leaga intr-un ciorap subtire si asa il fierb, ca sa iasa "cu model".
Mai demult, ouale se vopseau cu coji de ceapa, cu sunatoare (pojarnita), cu coaja de crin rosu sau cu flori de tei; luciul li se dadea stergandu-le, dupa ce s-au fiert, cu slanina sau cu untura.
Spiritualitatea romaneasca pastreaza si cateva legende referitoare la inrosirea oualor. Cea mai cunoscuta spune ca, intalnindu-se cu jidanii, Maria Magdalena le-a spus ca Hristos a inviat. Iar ei au raspuns ca atunci va invia Hristos, cand se vor inrosi ouale din cosul ei. Si pe data, ouale s-au facut rosii. Se mai spune ca, dupa Inviere, jidanii au aruncat cu pietre in Maria Magdalena. Iar pietrele se prefaceau in oua rosii. Alta legenda spune ca, sub crucea pe care a fost rastignit Hristos, Maria Magdalena a pus un cos cu oua si ele s-au inrosit de la sangele ce cadea din ranile Domnului. Exista si alte legende care povestesc despre originea acestui obicei. El este atat de raspandit pe teritoriul romanesc, asa cum era si in trecut, ceea ce l-a facut pe un calator turc din secolul al XVIII-lea sa numeasca Pastele sarbatoarea de oua rosii a ghiaurilor (crestini) valahi.
Cosul pascal
Daca pana in Joia Mare gospodina n-a avut ragaz sa pregateasca pasca si celelalte bunatati, traditia ii ingaduie sa termine pregatirile in Sambata invierii. Dupa ce termina de pregatit bucatele, ea umple cosul pascal, pe care capul familiei il va duce la biserica.
Obiceiul se petrece diferit de la o zona la alta, bucovinenii si moldovenii avand cea mai complexa si fastuoasa formula. In cos, la suprafata, se pun pasca, ouale rosii, cele incondeiate si "baba" (o pasca in forma de spirala, coapta intr-o forma speciala, care lasa loc doar unui singur ou). Sub aceste ofrande se asaza hrean si usturoi, mirodenii si zahar, cuisoare si tamaie, busuioc, slanina si carnati.
In Bucovina, capul familiei se imbraca in costum taranesc de sarbatoare, duce cosul la biserica inca de pe la orele 10 seara si il pazeste de eventuale "glume" ale consatenilor. Se mai pastreaza si traditia ca, in noaptea de inviere, sa fie dus la biserica un cocos viu, ca pomana pentru cei morti fara lumanare. Cocosul nu trebuie sa fie negru, fiindca pasarea neagra se da numai la inmormantare.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu